Mamografie

Sănătatea sânului este un aspect esențial al bunăstării generale a fiecărei femei, iar mamografia joacă un rol crucial în menținerea acesteia. Mamografia este o procedură de screening care folosește raze X pentru a examina țesutul mamar și a detecta precoce posibile anomalii, inclusiv cancerul mamar. Această metodă de diagnostic este considerată standardul de aur în depistarea timpurie a cancerului la sân, când acesta este încă în stadii incipiente și mai ușor de tratat.

Din acest motiv, este extrem de important ca femeile să fie conștiente de riscurile cancerului mamar și de rolul mamografiei în prevenția și detectarea acestuia. O mamografie poate evidenția tumori atât de mici încât nu pot fi simțite la palpare, iar detectarea la timp face diferența în tratamentul de succes.

Acest ghid complet despre mamografie își propune să informeze femeile de toate vârstele despre beneficiile acestui test, despre modul în care se realizează și despre momentul optim pentru a-l face. De asemenea, vei afla detalii despre sănătatea sânului în general, importanța autoexaminării și alte metode complementare de screening.

A fi informată înseamnă a avea control asupra sănătății tale. Fie că faci prima ta mamografie sau ai făcut deja acest test în mod regulat, este vital să înțelegi cum funcționează, ce presupune și de ce este o parte indispensabilă a îngrijirii tale medicale. Aceasta nu este doar o măsură de precauție, ci o investiție în viitorul tău și în calitatea vieții tale.

Centru de excelență pentru Sănătatea Sânului

De peste 10 ani, Centrul pentru Sănătatea Sânului (senologie), Royal Hospital București, oferă o garanție a excelenței în servicii medicale centrate pe sănătatea feminină. Sub coordonarea dr. Ioan Stoian se află o echipă multidisciplinară formată din profesioniști cu cele mai bune rezultate în prevenția, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor sânului.

La Royal Hospital, cazul tău va fi investigat de o echipă multidisciplinară cu peste 10 ani de experiență și acces la cele mai noi mijloace de diagnostic.

Mamograful nostru de ultimă generație permite descoperirea unor tumori de doar câțiva milimetri, iar sonoelastograful modern ne poate spune cu precizie dacă o tumoră este benignă sau malignă.

Mamografia este una dintre cele mai importante metode de screening pentru cancerul de sân, fiind folosită atât în mod preventiv, cât și ca instrument de diagnostic.

Această investigație este recomandată în special femeilor cu vârste de peste 40 de ani sau celor care prezintă factori de risc crescuți pentru cancerul mamar, precum istoricul familial. Mamografiile sunt efectuate și la femei mai tinere atunci când sunt identificate simptome sau anomalii prin alte metode de evaluare.

Cum funcționează mamografia?

Mamografia se realizează cu ajutorul unui aparat special de raze X, numit mamograf. Aceasta implică comprimarea ușoară a sânului între două plăci pentru a se obține imagini clare ale țesutului mamar. Comprimarea poate fi ușor inconfortabilă, dar este necesară pentru a întinde țesutul mamar și a obține o imagine detaliată și precisă, permițând astfel detectarea eventualelor anomalii.

Procedura pas cu pas:

1. Pregătirea pacientului: Înainte de a începe procedura, pacientul va fi rugat să îndepărteze orice bijuterii sau accesorii metalice de pe partea superioară a corpului. De asemenea, se va recomanda evitarea aplicării deodorantului sau a altor produse cosmetice pe pielea din zona axilelor și sânilor în ziua examenului, deoarece acestea pot interfera cu imaginile mamografice.
2. Poziționarea sânului: Tehnicianul va ajuta pacienta să se poziționeze în fața aparatului de mamografie. Sânul este așezat pe o platformă specială și apoi comprimat ușor între două plăci de plastic pentru a se obține imagini clare.
3. Realizarea imaginilor: Aparatul de raze X va face mai multe imagini din diferite unghiuri pentru a surprinde toate zonele relevante ale sânului. În mod normal, se realizează două imagini ale fiecărui sân: una din față și una din lateral.
4. Post-procedură: După finalizarea procedurii, pacientul poate reveni imediat la activitățile zilnice. În funcție de rezultatele mamografiei, medicul va recomanda următorii pași, dacă este necesar.

Tehnologia utilizată: mamografie 2D vs. 3D

În funcție de tehnologia folosită, mamografia poate fi realizată fie în două dimensiuni (2D), fie în trei dimensiuni (3D).

Mamografia 2D:

Mamografia 2D, cunoscută și ca mamografie convențională, produce imagini bidimensionale ale sânului. Această tehnică a fost utilizată timp de mulți ani și continuă să fie o opțiune eficientă pentru majoritatea femeilor. Totuși, în unele cazuri, țesuturile suprapuse pot face dificilă observarea unor tumori sau anomalii, mai ales la femeile cu sâni denși. În aceste cazuri, mamografia 3D poate oferi informații suplimentare.

Mamografia 3D:

Mamografia 3D, numită și tomosinteză, reprezintă o tehnică mai avansată care captează imagini multiple ale sânului din diferite unghiuri. Aceste imagini sunt apoi reconstruite într-o imagine tridimensională a sânului. Tehnologia 3D reduce efectul de suprapunere a țesuturilor și permite medicului să examineze strat cu strat țesutul mamar, făcând detectarea mai precisă, în special în cazul sânilor denși sau când există alte structuri care ar putea ascunde tumori mici.

Scopul mamografiei

Principalul scop al mamografiei este detectarea precoce a problemelor la nivelul sânului, în special a cancerului mamar. Detectarea cancerului în stadii incipiente, atunci când tumora este încă mică și nu a început să se răspândească, crește semnificativ șansele de succes ale tratamentului.

Mamografia poate detecta anomalii care nu pot fi simțite prin palpare, ceea ce o face extrem de valoroasă în prevenția cancerului mamar. De asemenea, poate ajuta la identificarea unor afecțiuni benigne, cum ar fi chisturile sau calcificările, care pot necesita monitorizare dar nu sunt periculoase pentru sănătate.

Tipuri de mamografie: screening vs. diagnostic

Există două tipuri principale de mamografie, fiecare având un rol specific în funcție de contextul medical:

1. Mamografia de screening:

Mamografia de screening este destinată femeilor asimptomatice, adică celor care nu prezintă semne evidente de probleme la nivelul sânului. Aceasta este utilizată ca măsură preventivă și este recomandată femeilor cu vârsta de peste 40 de ani, în mod regulat (de obicei o dată la 1-2 ani). Scopul mamografiei de screening este de a detecta orice modificare în țesutul mamar înainte ca aceasta să provoace simptome. De multe ori, cancerul mamar descoperit prin mamografia de screening este mult mai mic și mai ușor de tratat decât atunci când este descoperit în urma simptomelor evidente.

2. Mamografia diagnostică:

Mamografia diagnostică este efectuată atunci când o femeie prezintă simptome la nivelul sânului, cum ar fi dureri, noduli palpabili, modificări ale pielii sau ale sfârcurilor, sau alte semne care necesită investigații suplimentare. Aceasta poate fi recomandată și atunci când o mamografie de screening a detectat o anomalie care trebuie investigată mai detaliat. Mamografia diagnostică oferă imagini mai detaliate și din mai multe unghiuri, permițând medicilor să examineze mai atent zona afectată.

Pe lângă aceste două tipuri de mamografie, tehnicile imagistice complementare, cum ar fi ecografia mamară sau RMN-ul mamar, pot fi recomandate pentru o evaluare suplimentară, în special în cazul sânilor denși sau al unor rezultate neclare.

Mamografia este un instrument esențial în menținerea sănătății sânului, fiind capabilă să detecteze modificări care nu sunt vizibile sau palpabile în mod normal. Tehnologia avansată, inclusiv mamografia 3D, oferă posibilități și mai mari de a detecta cancerul mamar în stadii incipiente. Fie că este vorba de o mamografie de screening sau de diagnostic, această procedură salvează vieți prin identificarea precoce a cancerului și oferă femeilor șansa de a preveni sau trata afecțiunile mamare înainte ca acestea să devină grave.

Este important ca fiecare femeie să urmeze recomandările medicilor și să își facă mamografiile conform sfaturilor personalizate pentru a beneficia de cea mai bună protecție împotriva cancerului mamar.

Ghiduri de vârstă: Recomandări în funcție de vârstă și factorii de risc

Femeile între 20 și 39 de ani:

Deși mamografia nu este de obicei recomandată pentru screening-ul de rutină la femeile tinere, această grupă de vârstă trebuie să fie conștientă de sănătatea sânului. Femeile din această categorie de vârstă ar trebui să își facă o autoexaminare lunară a sânilor și să participe la controale regulate efectuate de medicul lor.

Recomandările includ:

• Autoexaminarea sânilor: O metodă de a monitoriza sănătatea sânului prin autopalpare, începând de la vârsta de 20 de ani. Orice modificare neobișnuită trebuie raportată medicului.
• Examinări clinice regulate: O consultație medicală anuală în care medicul poate efectua o palpare a sânilor pentru a depista orice anomalie.

Femeile între 40 și 49 de ani:

Pentru această grupă de vârstă, medicii recomandă în general începerea mamografiilor regulate, deoarece riscul de a dezvolta cancer de sân începe să crească după 40 de ani. Cu toate acestea, frecvența screening-ului poate varia în funcție de istoricul familial și factorii de risc.

Recomandările includ:

• Mamografie la fiecare 1-2 ani: Femeile ar trebui să discute cu medicul despre momentul potrivit pentru a începe screening-ul și despre frecvența acestuia, în funcție de riscurile individuale.
• Evaluare medicală anuală: Un consult anual este esențial pentru a discuta despre sănătatea sânului și pentru a evalua orice schimbare observată.

Femeile peste 50 de ani:

Riscul de cancer mamar crește odată cu vârsta, iar screening-ul devine și mai important. Femeile peste 50 de ani ar trebui să efectueze mamografii regulate, de obicei o dată pe an, sau conform recomandărilor medicului.

Recomandările includ:

• Mamografie anuală: Este recomandat un screening anual pentru femeile cu vârsta peste 50 de ani, dar frecvența poate fi ajustată în funcție de factorii de risc.
• Monitorizare regulată a sănătății: Pe lângă mamografii, examinările clinice și autopalparea rămân importante.

Femeile cu risc crescut:

Pentru femeile care prezintă factori de risc semnificativi pentru cancerul mamar (de exemplu, mutații genetice precum BRCA1 sau BRCA2), medicul poate recomanda începerea mamografiilor mai devreme, chiar de la 30-35 de ani, sau combinarea acestora cu alte metode de screening, cum ar fi RMN-ul mamar (rezonanța magnetică).

Factori de risc pentru cancerul mamar

Există mai mulți factori care pot crește riscul unei femei de a dezvolta cancer de sân. Cunoașterea acestora și discuțiile cu medicul pot ajuta la determinarea momentului optim pentru a începe screening-ul și la ajustarea frecvenței acestuia.

1. Istoricul familial:

Femeile care au o mamă, o soră sau o fiică diagnosticată cu cancer mamar au un risc crescut de a dezvolta boala. În mod special, un istoric de cancer mamar diagnosticat la vârste tinere în familie poate indica o predispoziție genetică.

2. Genetica:

Mutațiile genetice, cum ar fi cele ale genelor BRCA1 și BRCA2, sunt asociate cu un risc mult mai mare de a dezvolta cancer mamar. Femeile care sunt purtătoare ale acestor mutații ar trebui să înceapă screening-ul la o vârstă mai mică și pot avea nevoie de teste suplimentare, precum RMN-ul mamar.

3. Stilul de viață:

Anumiți factori de stil de viață, cum ar fi consumul de alcool, fumatul, obezitatea și lipsa activității fizice, pot contribui la creșterea riscului de cancer mamar. De asemenea, expunerea la estrogen pe o perioadă lungă de timp (menstruația timpurie și menopauza târzie) poate influența acest risc.

4. Tratamentul hormonal postmenopauzal:

Utilizarea îndelungată a tratamentului hormonal pentru menopauză (terapie hormonală combinată) a fost asociată cu un risc crescut de cancer de sân. Femeile care iau astfel de tratamente trebuie să discute riscurile și beneficiile cu medicul lor.

5. Vârsta:

Riscul de a dezvolta cancer de sân crește pe măsură ce înaintezi în vârstă. Majoritatea cazurilor de cancer de sân sunt diagnosticate la femei peste 50 de ani.

Cum să te pregătești pentru mamografie

Pregătirea pentru o mamografie este simplă, dar există câteva aspecte de care femeile trebuie să țină cont pentru a asigura calitatea optimă a imaginii și pentru a face experiența cât mai confortabilă.

1. Evită deodorantele și alte produse cosmetice:

În ziua mamografiei, este recomandat să eviți aplicarea deodorantului, a cremelor sau a pudrei în zona axilelor sau a sânilor. Aceste produse pot conține particule care apar pe imagini sub formă de pete albe sau calcificări, interferând astfel cu interpretarea corectă a rezultatelor.

2. Alege haine confortabile:

Poartă haine care se pot îndepărta ușor de la talie în sus, cum ar fi o bluză cu nasturi. Vei fi rugată să îți dai jos hainele de pe partea superioară a corpului pentru a efectua mamografia, așa că este util să te simți confortabil.

3. Programează-te într-o zi optimă a ciclului menstrual:

Dacă nu ești la menopauză, încearcă să te programezi pentru mamografie în prima parte a ciclului menstrual, la 7-14 zile după prima zi de menstruație. În această perioadă, sânii sunt mai puțin sensibili, ceea ce face procedura mai confortabilă.

4. Informează tehnicianul despre eventualele simptome:

Dacă ai observat schimbări la nivelul sânului, cum ar fi noduli, dureri sau secreții, informează tehnicianul înainte de începerea procedurii. Aceste informații pot fi importante pentru interpretarea corectă a mamografiei.

5. Relaxare și respirație:

Deși comprimarea sânului poate provoca un ușor disconfort, acesta durează doar câteva secunde. Este important să te relaxezi și să respiri normal pe tot parcursul procedurii. Tehnicianul va face tot posibilul pentru a minimiza disconfortul.

Mamografia este un test esențial în detectarea precoce a cancerului de sân, iar momentul ideal pentru efectuarea acesteia variază în funcție de vârstă și factorii de risc individuali. O pregătire corespunzătoare pentru mamografie poate contribui la obținerea unor imagini clare și precise, ajutând astfel la diagnosticarea corectă.

Mamografia se desfășoară în mai multe etape, de la pregătirea inițială până la realizarea imaginilor și interpretarea rezultatelor.

Etapele procedurii: Ce se întâmplă pas cu pas în timpul unei mamografii

1. Programarea și sosirea la clinică

Procedura începe cu programarea la o clinică sau un centru specializat în imagistică. Odată ajunsă la clinica de mamografie, vei completa un formular în care vei oferi informații despre istoricul tău medical, în special despre eventualele probleme la nivelul sânului, istoricul familial de cancer mamar și alte detalii relevante.

2. Pregătirea pentru mamografie

După completarea formularului, vei fi condusă într-o cameră privată unde va trebui să te dezbraci de la talie în sus. Vei primi un halat pentru a acoperi partea superioară a corpului. Este important să nu aplici deodorant, cremă sau pudră pe pielea din zona axilelor și sânilor în ziua procedurii, deoarece acestea pot afecta claritatea imaginii.

3. Poziționarea sânului pe aparat

Tehnicianul radiolog, care va fi de obicei o femeie, te va ghida și te va ajuta să te poziționezi corect în fața aparatului de mamografie. Mamograful este un aparat special care are o platformă pe care se va așeza sânul.

Unul dintre sâni va fi plasat pe platformă, iar tehnicianul va ajusta poziția pentru a asigura că se obțin imagini clare. Sânul va fi apoi comprimat între două plăci de plastic, ceea ce poate provoca o senzație de disconfort sau presiune, dar nu ar trebui să fie dureros. Comprimarea este necesară pentru a aplatiza țesutul mamar și a obține imagini de înaltă calitate.

4. Realizarea imaginilor

Odată ce sânul este poziționat și comprimat, aparatul va realiza o imagine cu raze X. Această etapă durează doar câteva secunde. Tehnicianul se va asigura că nu te miști în timpul expunerii, astfel încât imaginile să fie clare.

De obicei, se fac două imagini pentru fiecare sân: una din față și una din lateral. În funcție de complexitatea cazului și de necesitatea unor imagini suplimentare, s-ar putea să fie nevoie să faci câteva ajustări în poziționare pentru a capta toate zonele relevante ale sânului.

5. Durata procedurii

Mamografia, în sine, durează aproximativ 10-15 minute, în funcție de câte imagini sunt necesare. Timpul petrecut efectiv la aparat este foarte scurt, doar câteva secunde pentru fiecare imagine. Deși comprimarea sânului poate provoca un ușor disconfort, acesta este temporar și se atenuează imediat după eliberarea presiunii.

6. După procedură

După finalizarea imaginilor, vei fi invitată să te îmbraci și să aștepți rezultatele sau să primești indicații despre când să le obții. Unele centre oferă rezultate rapide, în aceeași zi, însă de multe ori vei primi un raport în câteva zile, fie prin email, fie prin poștă, în funcție de politica clinicii.

Ce simte pacienta în timpul procedurii?

Deși fiecare femeie are o experiență diferită, majoritatea pacientelor raportează un disconfort ușor în timpul comprimării sânului. Senzația poate varia în funcție de sensibilitatea sânilor și de stadiul ciclului menstrual. Dacă realizezi mamografia în perioada cea mai sensibilă a ciclului menstrual, sânii pot fi mai sensibili decât în alte zile. Cu toate acestea, comprimarea este esențială pentru a obține imagini clare și detaliate. În general, disconfortul este temporar și dispare imediat după procedură.

Pentru majoritatea femeilor, procedura este rapidă și suportabilă, iar beneficiile depistării precoce a cancerului mamar depășesc cu mult acest ușor disconfort.

Rezultatele mamografiei

După finalizarea procedurii, imaginile obținute vor fi analizate de un radiolog, un medic specialist în imagistică medicală. Radiologul va examina cu atenție fiecare imagine pentru a identifica eventualele anomalii sau semne care ar putea indica prezența cancerului de sân sau a altor probleme mamare, cum ar fi chisturi, calcificări sau alte modificări structurale.

Ce arată rezultatele mamografiei?

• Normal: Dacă mamografia nu arată niciun semn de anomalie, rezultatul va fi considerat normal. În acest caz, vei continua să faci mamografii regulate conform recomandărilor medicului.
• Anomalii benigne: În multe cazuri, mamografia poate detecta chisturi sau alte modificări benigne care nu sunt periculoase. Acestea pot necesita monitorizare suplimentară, dar nu indică neapărat prezența cancerului.
• Suspiciuni de anomalii: Dacă radiologul observă o zonă suspectă, cum ar fi un nodul sau calcificări, vei fi sfătuită să faci teste suplimentare. Aceste teste pot include o mamografie suplimentară, o ecografie mamară sau, în unele cazuri, o biopsie pentru a evalua mai detaliat țesutul respectiv.

Ce înseamnă dacă sunt necesare teste suplimentare?

Dacă mamografia arată o anomalie sau un semn suspect, nu înseamnă automat că ai cancer de sân. Multe femei sunt chemate pentru teste suplimentare și majoritatea anomaliilor detectate se dovedesc a fi benigne. Totuși, este important să urmezi recomandările medicului și să efectuezi toate testele suplimentare pentru a exclude orice posibilă problemă gravă.

Teste suplimentare posibile:

1. Mamografie de diagnostic: Dacă prima mamografie nu oferă informații suficiente sau dacă există o anomalie suspectă, se poate face o mamografie suplimentară cu imagini mai detaliate, din mai multe unghiuri.
2. Ecografie mamară: Ecografia poate fi utilizată pentru a investiga mai detaliat anomaliile observate la mamografie. Aceasta este o procedură nedureroasă care folosește unde sonore pentru a crea imagini ale țesutului mamar și poate diferenția între chisturi (umplute cu lichid) și noduli solizi.
3. Biopsie: În cazurile în care există o suspiciune serioasă, medicul poate recomanda o biopsie, în care o mică mostră de țesut este prelevată din zona suspectă pentru a fi examinată la microscop. Biopsia este singura metodă definitivă de a determina dacă un nodul este canceros.

Mamografia este o procedură relativ rapidă și eficientă pentru detectarea precoce a problemelor la nivelul sânului. Deși poate provoca un ușor disconfort, beneficiile în depistarea timpurie a cancerului mamar sunt inestimabile. Interpretarea corectă a rezultatelor de către un radiolog și efectuarea testelor suplimentare, dacă este necesar, sunt pași esențiali pentru asigurarea sănătății tale mamare.

Întrebări Frecvente (FAQ) despre mamografie

Este esențial să separăm miturile de realitate și să ne bazăm pe informații fundamentate pe dovezi științifice. În această secțiune, vom demonta câteva dintre cele mai comune mituri legate de scurgerile mamelonare și sănătatea sânului și vom oferi informații corecte și bazate pe dovezi.

Mitul 1:

Mamografia cauzează cancer din cauza radiațiilor.

Adevăr: Doza de radiații folosită în timpul unei mamografii este extrem de mică și nu prezintă riscuri semnificative pentru sănătate. Beneficiile detectării precoce a cancerului de sân depășesc cu mult riscurile minime asociate cu expunerea la radiații.

Mitul 2:

Mamografia este dureroasă.

Adevăr: Unele femei pot simți disconfort sau o ușoară durere în timpul comprimării sânului, dar aceasta durează doar câteva secunde. Intensitatea disconfortului variază de la o persoană la alta, iar majoritatea femeilor consideră că procedura este suportabilă.

Mitul 3:

Dacă nu am simptome sau istoric familial de cancer de sân, nu am nevoie de mamografie.

Adevăr: Aproximativ 75% din cazurile de cancer de sân apar la femei care nu au factori de risc cunoscuți sau simptome. Mamografia este esențială pentru detectarea cancerului în stadii incipiente, chiar și la femeile fără simptome evidente sau istoric familial.

Mitul 4:

Mamografia este necesară doar pentru femeile în vârstă.

Adevăr: Deși riscul de cancer de sân crește odată cu înaintarea în vârstă, mamografia este recomandată începând cu vârsta de 40 de ani (sau mai devreme pentru femeile cu factori de risc). Screening-ul regulat ajută la detectarea timpurie, când tratamentele sunt mai eficiente.

Mitul 5:

Mamografia detectează toate cazurile de cancer de sân.

Adevăr: Mamografia este o metodă foarte eficientă, dar nu perfectă. În unele cazuri, cancerul poate să nu fie detectat, în special la femeile cu sâni denși. Alte teste, cum ar fi ecografia sau RMN-ul, pot fi utilizate pentru a suplimenta mamografia atunci când este necesar.

Mitul 6:

Dacă rezultatul mamografiei este normal, nu mai trebuie să-mi fac griji.

Adevăr: Un rezultat normal este un semn pozitiv, dar nu elimină complet riscul de a dezvolta cancer de sân în viitor. Este important să continui mamografiile regulate conform recomandărilor medicului și să îți monitorizezi sănătatea sânului între timp.

Mitul 7:

Mamografia este inutilă dacă fac deja autoexaminări ale sânilor.

Adevăr: Autoexaminările sunt importante, dar mamografia poate detecta tumori sau alte anomalii care nu pot fi simțite prin palpare. De aceea, mamografia rămâne esențială pentru detectarea timpurie, chiar și dacă faci autoexaminări regulate.

Mitul 8:

Dacă mamografia detectează ceva anormal, sigur am cancer.

Adevăr: Majoritatea anomaliilor depistate la mamografie nu sunt canceroase. Adesea, sunt necesare teste suplimentare pentru a clarifica natura acestor anomalii, iar multe dintre ele sunt benigne, cum ar fi chisturile sau calcificările.

Mitul 9:

Sânii mici nu au nevoie de mamografie, deoarece riscul este mai mic.

Adevăr: Riscul de cancer de sân nu este legat de mărimea sânilor. Femeile cu sâni mici au același risc de a dezvolta cancer mamar ca și cele cu sâni mari, iar mamografia este la fel de necesară pentru toate femeile.

Mitul 10:

Mamografia poate provoca răspândirea cancerului de sân.

Adevăr: Nu există nicio dovadă că mamografia poate provoca răspândirea cancerului. De fapt, comprimarea sânului în timpul mamografiei nu influențează celulele canceroase. Mamografia este o metodă sigură și eficientă de depistare a cancerului de sân.

Detectarea precoce a cancerului mamar crește șansele de tratament eficient și de vindecare. Iată ce poți face pentru a preveni și depista în mod proactiv cancerul de sân:

1. Autopalparea sânilor: Instrucțiuni despre cum să faci autopalparea corectă acasă și cât de des

Autopalparea sânilor este o metodă simplă pe care o poți efectua acasă pentru a monitoriza orice modificare la nivelul sânilor. Această tehnică ajută la identificarea timpurie a nodulilor, a modificărilor în textură sau formă și a oricăror alte simptome neobișnuite. Deși autopalparea nu înlocuiește mamografia, este un mod eficient de a deveni familiarizată cu aspectul și senzația normală a sânilor tăi, astfel încât să poți detecta rapid orice schimbare.

Cum să faci autopalparea corectă:

1. În fața oglinzii:
   • Stai în fața oglinzii și examinează-ți sânii cu brațele pe lângă corp.
   • Observă dacă există modificări vizibile în forma sau dimensiunea sânilor, în special denivelări, roșeață, umflături, gropițe sau modificări ale sfârcurilor.
   • Ridică brațele deasupra capului și observă din nou aceleași aspecte.
2. La duș:
   • În timpul dușului, folosește degetele pentru a palpa sânul.
   • Folosește mâna stângă pentru a verifica sânul drept și mâna dreaptă pentru sânul stâng.
   • Cu mișcări circulare și o presiune fermă, dar delicată, palpează fiecare zonă a sânului, începând de la marginea exterioară și mergând spre interior, până ajungi la mamelon.
   • Nu uita să verifici și zona axilei, unde se află ganglionii limfatici.
3. Întinsă pe spate:
   • Întinde-te pe spate și pune o pernă sub umărul drept. Ridică brațul drept deasupra capului.
   • Cu mâna stângă, palpează sânul drept folosind aceleași mișcări circulare și metodice.
   • Repetă pentru sânul stâng.

Cât de des trebuie să faci autopalparea?

Autopalparea sânilor ar trebui efectuată o dată pe lună, de preferat la câteva zile după terminarea ciclului menstrual, când sânii nu mai sunt umflați sau sensibili. Pentru femeile aflate la menopauză, autopalparea poate fi făcută în aceeași zi a lunii, pentru consistență.

2. Examinări clinice regulate: Importanța controalelor periodice efectuate de un medic

Pe lângă autopalpare, este esențial să efectuezi examinări clinice regulate. În timpul unei examinări clinice, un medic sau un asistent medical specializat va palpa sânii pentru a verifica prezența nodulilor sau a altor anomalii. Această examinare este complementară mamografiei și poate fi utilă pentru a detecta orice schimbări subtile care ar putea să nu fie sesizabile la autopalpare.

Frecvența examinării clinice:

• Pentru femeile între 20 și 39 de ani: O examinare clinică la fiecare 3 ani este recomandată.
• Pentru femeile de 40 de ani și peste: O examinare clinică anuală este esențială, în combinație cu mamografiile regulate.

Examinarea clinică este importantă deoarece un specialist poate recunoaște semnele de avertizare care pot fi greu de observat sau simțit de către pacientă. În plus, aceste controale regulate oferă oportunitatea de a discuta cu medicul despre orice modificări observate în timpul autopalparii.

3. Alte metode de depistare: Ecografia mamară, RMN(rezonanța magnetică), biopsia și când sunt necesare

Pe lângă mamografie și examinarea clinică, există și alte metode imagistice și proceduri care pot fi folosite pentru a investiga mai în detaliu orice anomalii la nivelul sânului. Acestea sunt recomandate în funcție de rezultatele testelor inițiale și de factorii de risc ai fiecărei femei.

1. Ecografia mamară:

Ecografia folosește unde sonore pentru a crea imagini ale țesuturilor din sân. Aceasta este adesea utilizată ca test suplimentar la mamografie, în special pentru femeile cu sâni denși sau pentru a diferenția între chisturi (umplute cu lichid) și noduli solizi. Ecografia este nedureroasă și nu implică expunere la radiații.

Când este necesară?

• Atunci când mamografia detectează o anomalie neclară.
• Pentru femeile mai tinere, care au țesut mamar dens, ecografia poate oferi informații suplimentare.

2. RMN(rezonanța magnetică):

Rezonanța magnetică a sânului este o metodă imagistică avansată care folosește magneți și unde radio pentru a obține imagini detaliate ale sânilor. Este mai sensibilă decât mamografia și ecografia, fiind folosită în mod special pentru femeile cu un risc ridicat de cancer mamar, cum ar fi cele cu mutații genetice BRCA1 sau BRCA2.

Când este necesară?

• Atunci când o femeie are un risc crescut de cancer de sân.
• Pentru a evalua extinderea cancerului de sân la femeile deja diagnosticate.
• În cazuri în care mamografia și ecografia nu oferă informații concludente.

3. Biopsia:

Biopsia este o procedură prin care se prelevează o mică mostră de țesut mamar pentru a fi examinată la microscop. Este singura metodă definitivă de a diagnostica cancerul de sân. Există mai multe tipuri de biopsii, inclusiv biopsia cu ac fin, biopsia cu ac gros și biopsia chirurgicală.

Când este necesară?

• Atunci când o mamografie, ecografie sau RMNdetectează o anomalie suspectă.
• Atunci când un nodul sau o zonă anormală persistă în timp și nu poate fi diagnosticată clar prin alte metode imagistice.

Prevenția cancerului de sân începe cu autoexaminarea lunară, examinările clinice regulate și testele imagistice atunci când sunt necesare. Mamografia rămâne o metodă esențială pentru depistarea precoce, dar ecografia, RMN-ul și biopsia sunt instrumente suplimentare importante pentru evaluarea și diagnosticarea corectă. Discută cu medicul tău despre cel mai bun plan de screening și prevenție pentru tine, bazat pe vârstă, istoricul familial și alți factori de risc.

Iată ghidurile specifice pentru îngrijirea sănătății sânului în diferite etape ale vieții:

Femeile tinere (20-39 ani): Sfaturi despre prevenție și monitorizare

În această perioadă, riscul de cancer de sân este mai mic comparativ cu vârstele mai înaintate, dar prevenția și monitorizarea sănătății sânului sunt la fel de importante. Femeile tinere trebuie să fie conștiente de sănătatea sânului și să implementeze obiceiuri sănătoase pentru a-și reduce riscul de afecțiuni mamare.

Sfaturi pentru femeile tinere:

1. Autopalparea lunară a sânilor: Începând cu vârsta de 20 de ani, femeile ar trebui să facă autopalparea sânilor în mod regulat pentru a deveni familiare cu aspectul și textura normală a sânilor lor. Orice modificare neobișnuită, cum ar fi noduli, dureri, sau secreții, trebuie raportată medicului.
2. Examinări clinice: Examinările clinice ale sânilor efectuate de un medic sau un asistent medical ar trebui să aibă loc o dată la 3 ani pentru femeile între 20 și 39 de ani. Aceste controale permit detectarea timpurie a oricăror schimbări care pot necesita investigații suplimentare.
3. Stil de viață sănătos: Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială pentru prevenirea cancerului de sân. Asta înseamnă menținerea unei greutăți corporale normale, evitarea consumului excesiv de alcool, renunțarea la fumat și practicarea exercițiilor fizice regulate.
4. Informații despre riscurile genetice: Femeile care au o istorie familială semnificativă de cancer de sân sau ovarian ar trebui să discute cu medicul despre evaluarea genetică și testele pentru mutații genetice (precum BRCA1 și BRCA2).

Femeile între 40-49 ani: Importanța monitorizării regulate prin mamografie

După vârsta de 40 de ani, riscul de cancer de sân începe să crească. În această perioadă, screening-ul prin mamografie devine o componentă esențială a monitorizării sănătății sânului, deoarece majoritatea cazurilor de cancer mamar sunt descoperite la femeile în această categorie de vârstă.

Recomandări pentru femeile între 40 și 49 de ani:

1. Mamografii regulate: Majoritatea organizațiilor medicale recomandă începerea screening-ului prin mamografie în jurul vârstei de 40 de ani, efectuat anual sau la fiecare doi ani, în funcție de istoricul personal și de factorii de risc. Femeile care au factori de risc crescândi, cum ar fi istoricul familial de cancer de sân, ar putea avea nevoie să înceapă screening-ul mai devreme.
2. Consultații medicale periodice: Pe lângă mamografii, femeile ar trebui să continue examenele clinice anuale efectuate de medicul lor. Aceste examene pot depista schimbări pe care mamografia nu le identifică.
3. Monitorizarea densității sânilor: Femeile cu sâni denși (țesut fibroglandular) ar putea avea un risc mai mare de cancer mamar și mamografiile pot fi mai greu de interpretat în acest caz. Ecografiile mamare sau RMN-urile (rezonanța magnetică) pot fi necesare pentru a obține imagini mai detaliate.
4. Discutați cu medicul despre riscuri: În funcție de istoricul familial sau de alți factori, medicul tău poate recomanda metode suplimentare de screening sau controale mai frecvente.

Femeile peste 50 ani: Ghiduri specifice privind screening-ul anual sau bianual

După vârsta de 50 de ani, riscul de cancer de sân continuă să crească, ceea ce face ca screening-ul regulat să fie și mai important. Majoritatea cazurilor de cancer de sân apar la femeile de peste 50 de ani, iar depistarea precoce este esențială pentru un tratament eficient.

Recomandări pentru femeile de peste 50 de ani:

1. Mamografii anuale sau bianuale: Femeile de peste 50 de ani ar trebui să facă mamografii la fiecare 1-2 ani, în funcție de recomandările medicului. Depistarea timpurie prin screening regulat reduce riscul de mortalitate cauzată de cancerul mamar și crește șansele de tratament eficient.
2. Evaluări suplimentare pentru femeile cu risc ridicat: Dacă ai un risc crescut din cauza factorilor genetici, istoricului familial sau densității sânilor, medicul tău poate recomanda teste imagistice suplimentare, cum ar fi ecografia sau RMN-ul.
3. Monitorizarea pentru alte modificări: Pe măsură ce îmbătrânești, este important să fii atentă la orice modificare a formei sânilor, la noduli sau la alte simptome neobișnuite, chiar dacă faci mamografii regulate. Dacă observi schimbări, adresează-te imediat unui medic pentru evaluare.
4. Adoptarea unui stil de viață sănătos: Stilul de viață rămâne un factor important în prevenția cancerului de sân. Dieta echilibrată, exercițiile fizice regulate, menținerea greutății corporale sănătoase și limitarea consumului de alcool pot contribui la reducerea riscului de cancer de sân.
5. Terapia hormonală postmenopauză: Femeile care iau terapie hormonală combinată după menopauză au un risc crescut de cancer de sân. Discutați cu medicul despre riscurile și beneficiile acestor tratamente și despre posibile alternative mai sigure.

Sănătatea sânului este un aspect vital al bunăstării fiecărei femei, iar strategiile de prevenție și monitorizare se schimbă odată cu vârsta. Femeile tinere trebuie să fie proactive prin autoexaminare și stil de viață sănătos, în timp ce femeile peste 40 de ani trebuie să înceapă mamografiile regulate și să rămână vigilente cu privire la orice modificare a sânilor. În funcție de istoricul medical și de factorii de risc, medicul poate ajusta planul de monitorizare pentru a asigura detectarea precoce a oricăror probleme și pentru a reduce riscul de complicații pe termen lung.

Contactați-ne pentru programare sau informații

Contactați-ne astăzi pentru a programa o consultație ginecologică sau pentru orice întrebare aveți.
Suntem aici pentru dumneavoastră și suntem dedicați să vă ajutăm să vă mențineți sănătatea ginecologică.

Royal Hospital Bucharest 021.9095